ceea ce vezi,
si sa simti
fara sa te minti...''
''Sa redam intr-un glas
prin acest popas
a cuvantului ceas,
ce pas cu pas
a ajuns in impas...''
Pentru tata:
N-am putinta...
...sa ucid
gandurile ce ma cuprind,
insa decid
cand ma intind
sa evadez
din pierderea
ce ma-ndeamna sa cedez
sa pictez
lumea ce fara tine sunt nevoit s-o imaginez,
si eliberez
cuvantul
cu a sa putere
ce ma face sa modelez
durerea
intr-o penita
prin care curm de suferinta
asta fiinta,
si sa demolez
pornirea
de a vrea
sa incetez
sa mai inaintez,
daca visez
la drumul
ce ai fi dorit sa-l umez,
drum ce dispare
cand in fata privesc
caci ma prabusesc
vrand sa pasesc
de lacrimile ce se zdrobesc
pe chipul
pustiu
de cand stiu
ca e prea tarziu
a cere
de la tine sa invat cum sa fiu.
...sa te intorc din drum
dar tot ce pot face acum
e sa aflu cum
sa nu vad doar arsita si fum
pe cararea la al carui capat voi ajunge oricum,
caci de cand
ai pierit
sunt gol
precum
vazduhul
fara al sau stol,
ca valul
departe de mal
sau astrul
ce se vede pal
in lacul
de cristal,
neavand
cum sa uit
seninul
din noi
in mijlocul
unei ploi
din care ai plecat,
fiind
plin
de venin
ce ma face pe coala sa retin
aste vorbe ce descriu al meu chin,
ramanand
mut
in trecut,
neputand
accepta ca asa devreme te-am pierdut
in zadar ma zbat,
negasind
al meu alin
pana ce la tine am sa vin,
vrand
sa cunosc
de ce si eu am sa parasesc
ce iubesc
pentru infinitul ceresc
in care am sa te reintalnesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu